Tiganiada

|
Halooo, nene Cioaba, am gasit solutia de entegrare a neamului vostru in cevelezatia noastra. Beleste bine ochii, ca m-am saturat de asocierea neamului tau cu al meu.

In sat, colo, langa baba me Aneta, locuia Bleamba - o familie de tigani: Nuta cu barbata-su, Ion, si copiii Valerica si Marius.
Bre, cocioaba se tinea bine in 4 barne si chirpici din balega si lut. Ea era gospodina, facea curatenie in tinda, prasea de cu dimineata petecul de pamant din spatele „palatului de arama”,ce mai, painea lui Dumnezeu.
El, hatru, era tractorist cu acte in regula, la Gostat.

Pe Marius si pe Valerica ii mai vedeai la birtut, la caminul cultural, sau pe medean la o popica... pe vremea cand Toader a lu’ Mihalache si-a facut popicarie in aer liber. Paharutul de tuica era dat pe gat la fiecare aruncare...
Haloo, nene, crezi ca te iau la misto?
Bre, mai trageau la masea si baietii, dar n-au facut niciodata scandal si nu s-au luat la bataie cu nimeni. Ba, erau si frumusei, si nu le-a fost greu sa gaseasca gagici pe masura, tot asa creole, de pe la Branisteni sau Barbosi.

Intro vreme, inspre Santamaria Mare, satrele de tigani caldarari ajungeau si la noi in sat, dupa un periplu de cateva saptamani bune. Veneau de la munte, de pe la Bicaz, si preferau trocul in locul banilor. Pentru un lighean ros’ sau o caldare acatarii, primeau de 2 ori grau, porumb, ovaz.
Baba Aneta, nu era cu dare de mana, doar o pereche de gumari si un ciaun pentru maliga. Pe Bleamba nu i-am vazut niciodata sa cumpere.

Bre, si cand se facea balci in lunca, cu scranciob, tarabe cu cocosei de zahar, inghetata in oale de aluminiu de la femeile din sat, spelci roz bombon si verde fosforescent, flanele si blugi, veneau si tiganii corturari. Lumea, de la vale, isi aducea acasa gastele si ratele din lunca, si nu statea la dat in ghioc.

Ce ii deosebea pe Bleamba de satra? Nuta nu purta fuste pestrite si salbe de aur, nea’ Ion nu se infatisa cu palarie, mustata si ghiuluri. Copii au facut 8 clase, la scoala din sat, nu la penitenciar ca „imparatu” Iulica.
Iar acum lucreaza pe un santier. N-au ciordit, n-au cersit, nu s-au haladit, vere! Au fost oameni cinstiti, la locul lor.

Haoleo, nu-ti cer nici bani, nici gaini, dar vezi ca de la stail (style) se impute totul. Si-apai, nu m-ar deranja daca lumea nu m-ar intreba „rrom vine de la roman?”.
Si, nene, las-o mai moale cu originea, ca n-am vazut indieni la cersit sau furat. Ia zi, o cunosti pe Mercedesa asta? A iesit cu puradelul, pe boulevard de Ledra, la intins mana, ca la munca ie greu. Mi-a zis ca se duce numai daca ii caut eu. Pfiu, glumeti is aistea din tribul tau!



Si, ia uite, indianul asta, lucreaza de dimineata pana seara, la o florarie – sera, din fata blocului. Greu, deh, dar cinstit.



Iar voi, neam din Tudor, nu va mai tiganizati cu manele si telenovele.
Un ceaules bulan, de la Sarkozy!